Impresiile și gândurile
despre Programul de leadership pentru tineri juriști din Republica Moldova
(LEAD 2017) au tot așteptat să fie așezate pe hârtie, iar astăzi debutul s-a realizat.
Un prim gând ar fi
despre gratitudinea și încântarea pentru faptul că am fost parte a primei
generații a acestui program și accentuez prima, pentru că sunt sigură și îmi
doresc să urmeze multe alte generații de LEAD. Un proiect inedit pentru
Republica Moldova, ce a reunit juriști din diferite domenii profesionale, care
timp de 5 luni de zile au avut posibilitatea de a parcurge 5 sesiuni, ce au
cuprins tematici privind creativitate și viziune, conducerea unei echipe și
munca în echipă, luarea deciziilor și managementul schimbării, vorbire în
public și brandul personal, dar și despre managementul de proiect. Programul a
culminat cu o vizită de studiu de 3 zile la București, România, unde am avut
posibilitatea să apreciem realitățile și provocările sistemului de justiție din
România.
O vizită de studiu, plină
de evenimente, întâlniri și discuții valoroase care ne-au inspirat, dar și
motivat să urmăm bunele practici recomandate. În acest scurt articol voi încerca
să redau concis, un scurt rezumat despre discuțiile și lecțiile învățate.
În prima zi a vizitei am
fost găzduiți de Tribunalul București, din start cu toții cred că am remarcat
sediul acestuia, clădirea tribunalului este rezultatul reconstrucției fostului
Magazin Junior, cunoscut și sub numele de „magazinul oglinzilor”, însă managementul
judicios al sediului, repartizarea și specializarea activității pe secțiuni ne-a
confirmat multe lucruri despre organizarea instanței, ce au fost completate de
detalii oferite de Președintele Tribunalului București, Laura Andrei. Un
subiect discutat care mi s-a reținut în mod special a vizat un moment ce
relaționează cu înfăptuirea actului de justiție și anume motivarea hotărârilor
judecătorești. Motivarea fiind un element esențial al unei hotărâri
judecătorești, dar și o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a
calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare
de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate
și temeinicie. Respectiv, în perioada anilor 1996 – 2000 Prof. Univ. dr. Valeriu Stoica,
ministrul justiției în România, a propulsat modificarea Codului de procedură
civilă, conform căreia hotarârile judecătorești civile, date în primă instanță,
nu se motivau de către judecători, decât dacă acestea se contestau. Deși a dat
rezultate bune pe termen scurt, această practică în timp a creat situații
complicate în vederea reexaminării dosarelor. În Republica Moldova aspectul ce
privește scutirea judecătorilor de a motiva hotărârile judecătorești a fost
introdus prin Legea pentru modificarea și completarea Codului de procedură
civilă al Republicii Moldova nr. 155 din 05.07.2012. Logic și firesc a apărut
întrebarea, de ce sistemul de justiție din Republica Moldova nu evită greșelile
altor sisteme. Deși la moment criticabil, vedem în timp rezultatele sau invers
consecințele.
Ulterior, într-o scurtă
vizită la Ministerul Justiției al României, am discutat crâmpeie din Strategia
de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020. La fel, ca orice act de
reformare, se prezintă ca unul complex și cu scopuri mari, ce privește eficientizarea
justiţiei ca serviciu public, consolidarea instituţională a sistemului judiciar,
informatizarea actului de justiţie, etc. Dar cum se mai spune, ”toamna se
numără boboceii”, deci vom urmări din punct de vedere calitativ evoluția
reformei, cu posibilitatea intensificării relațiilor de cooperare, pentru ca
bunele practici să treacă Prutul.
Probabil cele mai multe
lecții în această vizită de studiu, le-am învățat în domeniul luptei
anticorupție, în discuții cu procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție,
Laura Codruța Kövesi, dar și președintele Agenției Naționale de Administrare a
Bunurilor Indisponibilizate, Cornel Călinescu. Aici nu voi adăuga foarte mult,
voi lasă cifrele să vorbească, deci pentru anul 2016, condamnate 870 de
persoane, 1 ministru, 2 senatori, 8 deputați, 1 membru al Parlamentului
European, 5 președinți de consilii județene, 9 judecători, 9 primari de
municipii, 32 de directori de instituții sau autorități publice, instituirea
măsurilor asiguratorii în cuantum de 667 milioane Euro. Impresionat, zic eu!
Vizita noastră a
continuat la Curtea Constituțională a României, unde am discutat nu doar despre
rolul și atribuțiile acesteia, dar și despre cauze relevante din jurisprudența
Curții, iar dialogul util cu dl. judecător Daniel Marius Morar a deschis șirul
multor întrebări despre constuționalismul în România.
Cea de-a treia zi a
început cu vizita la Senatul României, într-o discuție deschisă despre rolul și
funcționarea Comisiei Juridice din Senatul României și reforma justiției cu
președintele comisiei Robert Cazanciuc. Vizita de studiu s-a finalizat într-o
atmosferă plăcută alături de fondatorii Societății civile de avocați STOICA
& Asociații și anume Prof. Univ. dr. Valeriu Stoica și dr.
Cristiana I. Stoica, care au creat după părerea mea una dintre cele mai
importante firme de avocatură din România, specializată în litigii civile și
comerciale, pe lângă alte merite deosebite care le au pentru aportul depus la
dezvoltarea sistemului de justiție din România. Nu, în ultimul rând vreau să menționez
în câteva cuvinte și recepția găzduită de dna Ambasador al Regatului Țărilor de
Jos din România și Republica Moldova, Stella Ronner-Grubačić și cu această
ocazie să aduc sincere mulțumiri pentru finanțarea programului și tot suportul
oferit, care s-a dovedit o investiție de calitate în viziuni și idei noi.
Programul LEAD 2017 este organizat de către Asociația INK și CRPE – Republica
Moldova cu finanțare din partea Ambasadei Țărilor de Jos din România și din
Republica Moldova, dar și susținut de oameni foarte binevoitori și dedicați în
tot ce fac. În special vreau să le mulțumesc formatorilor noștri, Codru Vrabie,
Marian Staș, Mihai Dragoi, Cosmin Alexandru, dar și celor care ne-au ghidat și
sprijinit să reușim tot ce ne-am propus în acest program, Doru Toma și Vlad
Stanciu.
În final, doar atât aș
mai avea să spun, este un program despre ideea de a mișca lucrurile înainte și
doar spre bine, de schimbare a mentalității și a sistemului de justiție, de
găsire a echilibrului profesional. Lucrul bine făcut dă bucurie, iar succesul
se hrănește din victorii. Victorii mici pe care le putem obține în fiecare zi,
pentru a ne atinge scopurile mărețe.
