În
seara de 12 spre 13 decembrie, în Republica Moldova, sărbătorim și urmăm
obiceiuri pentru a celebra Sfântul Andrei.
În
toată această poveste Andrei este un personaj mitologic, ce s-a suprapus peste
ani cu Sfântul Apostol Andrei – o divinitate din religia creştină, acesta fiind
primul trimis al Domnului. Se consideră că Sfântul Andrei este protectorul
lupilor, strigoilor şi a altor creaturi imaginare, prin urmare oamenii trebuie
să respecte divinitatea Sfântului Andrei pentru a fi protejaţi.Tradiţiile de
Sfântul Andrei sunt variate și multiple, poate nici o altă sărbătoare nu este
așa plină de simboluri ca aceasta. Fetele nemăritate în seara de Sfântul
Andrei îşi pot afla ursitul prin diferite ritualuri lăsate din strămoşi. O altă
tradiție interesantă și simbolică este scoaterea porților de către flăcăi în
acele gospodării unde sunt fete frumoase de măritat.
Respectiv
tinerii se înarmează cu instrumente speciale cu această ocazie, pentru a putea
scoate porţile chiar şi încuiate. Dacă unii tineri fac acest gest frumos,
urmînd ca în dimineața zilei următoare să returneze poarta și chiar să o
instaleze înapoi, alţi tineri întrec măsura glumei şi cauzează pagube
proprietarilor semnificative, ce se soldează cu distrugerea porților sau în
general imposibilitatea de a mai fi găsite.
Până unde ajungem de Sfântul Andrei
cu tradițiile?! Și ce riscăm dacă transformăm o tradiție în obrăznicie sau o sustragere
de bunuri urmărind scopul de înavuțire personală?
La
modul practic scoaterea porților în noaptea de Sfântul Andrei nu este altceva
decât o sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, de cele mai deseori
ori săvîrșită de două sau mai multe persoane, chiar dacă la prima vedere se
poate califica ca și un furt veritabil cu implicație penală, totuși pornind de
la faptul că pentru calificarea unui furt este necesar ca vinovăția făptuitorului/făptuitorilor
să se manifeste sub formă de intenție directă și obligatoriu cu prezența
scopului de cupiditate (de înavuțire).
Deci
scopul de înavuțire/îmbogățire reprezintă anticiparea în conştiinţa făptuitorului
a stăpânirii sale definitive asupra bunurilor luate, când el va avea
posibilitatea de a poseda, a folosi de aceste bunuri ca şi cum ele ar fi ale
lui proprii. Lipsa acestui scop o poate atesta dorința făptuitorului de a
restitui ulterior bunurile luate victimei.
Urmarea
tradiției de Sfântul Andrei în esență nu va urmări sancționarea penală sau
contravențională, în cazul în care intențiile noastre sunt doar de a aduce un
omagiu acestei sărbători așa cum ne-au transmis strămoșii datina. Totuși
scoaterea porților de Sfântul Andrei poate atrage pînă la urmă aplicarea cel
puțin a unei răspunderii delictuale, mai simplu spus dacă acţionăm cu vinovăţie
faţă de o altă persoană cu încălcarea legii și îi cauzăm un prejudiciu, putem
fi obligați să reparăm acest prejudiciu concretizat în distrugerea/
deteriorarea porții.
Multe
interpretări și încadrări juridice oferă datina Sfântului Andrei de scoatere a
porților gospodăriilor, ce au fete frumoase și nemăritate, cel mai important
este totuși să acționăm cu bun simț și cu respectarea legii.
Deci
atenție păstrarea datinei de scoatere a porților de sărbătoarea Sfântului
Andrei cumulată de intenția bună și frumoasă rezultată cu întoarcerea porții
nedeteriorată, nu este sancționată!
Sincere
felicitări tuturor celor ce poartă numele Andrei, Andreea!
Poza preluată de pe portalul http://diez.md
0 comentarii